vineri, 30 iulie 2010

Adevaruri despre noi, adevaruri despre origini

M-am întrebat de multe ori care este motorul schimbãrilor pozitive într-o societate şi trebuie sã recunosc cã de cele mai multe ori sunt tinerii, care refuzã sã accepte un adevãr relativ, mincinos, contestabil. Ei sunt cei ce nu sunt legaţi de interese politice ori religioase de moment, ei sunt cei ce cautã un adevãr absolut. Deci pe ei îi îndemn sã-şi întrebe profesorii de istorie şi de limba românã:

- Cât la sutã din Dacia a fost cuceritã de romani? şi dacã profesorul ştie rãspunsul: 14 % din teritoriul Daciei (care se întindea de la vest la est, de la lacul Constanţa-Elveţia de azi şi pânã dincolo de Nipru).

Urmeazã altã întrebare:
- Câţi ani au ocupat romanii acei 14% din teritoriul Daciei? Şi dacã profesorul va rãspunde: numai 164 ani, atunci puteţi merge la urmãtoarea întrebare:
- Soldaţii "romani" chiar veneau de la Roma şi chiar erau fluenţi în limba latinã ? Aici le va fi şi mai greu sã vã rãspundã, cãci acei soldaţi "romani" vorbeau orice limbã numai latina nu!
Cohortele aflate pe pãmântul Daciei cuprindeau soldaţi din diferite pãrţi ale imperiului roman, uneori foarte îndepãrtate. Gãsim Britani din Anglia de azi, Asturi şi Lusitanieni din peninsula Ibericã, Bosporeni din nordul Mãrii Negre, Antiocheni din regiunile Antiochiei, Ubi de la Rin , din pãrţile Coloniei, Batavi de la gurile acestui fluviu, Gali din Galia, Reţi din pãrţile Austriei şi Germaniei sudice de azi, Comageni din Siria, pânã şi Numizi şi Mauri din nordul Africii (C.C.Giurescu, Istoria Romanilor, I, 1942,p.130).

Şi ultima întrebare:
- Cum a fost posibil ca într-un aşa de scurt interval istoric TOATÃ populaţia Daciei, sã-şi uite limba şi sã înveţe o limbã nouã, limba latinã , de la nişte soldaţi "romani" care nici ei nu o vorbeau?

Când toate popoarele civilizate din lume iniţiazã, desfãşoarã şi promoveazã valorile istorice care le îndreptãţesc sã fie mândre de înaintaşii lor, gãsim opinia unor astfel de "adevãraţi români", care, nici mai mult, nici mai puţin, spun despre formarea poporului daco-român: "soldaţii romani au adus femeile şi fetele dace în paturile lor şi aşa s-au nãscut generaţii de copii, care învãţau numai limba latinã de la tatãl lor, soldatul "roman"...

Cum or fi venit ele din Moldova de azi, din Basarabia, de pe Nistru, Bug şi de pe Nipru, acele soţii şi fete de traco-geţi şi carpi, de la sute şi sute de kilometri depãrtare ca sã fie "fecundate" de soldaţii "romani"?

Dupã pãrerea stimabililor, femeile daco-gete erau şi "curve", ba chiar şi mute, nefiind în stare sã-şi transmitã limba strãmoşeascã copiilor lor! Cât despre noi, urmaşii lor, cum ne-am putea numi altfel decât "copii din flori" apãruţi dintr-o aventurã amoroasã a întregii populaţii feminine daco-gete, la care masculii autohtoni priveau cu "mândrie", aşteptând apariţia "sâmburilor" noului popor şi grãbindu-se, între timp, sã înveţe cât mai repede şi mai bine noua limbã, limba latinã , când de la soţii, când de la fiicele lor (iubite ale soldaţilor romani cuceritori) ba chiar şi direct, de la soldaţii romani nãvãlitori ce le-au înjosit cãminele…

La Centrul Cultural Român [din New York], pe data de 26 octombrie 1999, am aflat de la o altã somitate, de origine românã, prof.dr. în arheologie Ioan Pisso, cã dacii au învãţat latina , de la romani, prin bãile de la Sarmisegetuza lui Traian! De ce prin bãile romane şi de la nişte soldaţi cam fãrã haine pe ei?

Nu prea ştiu ce a vrut sã spunã stimabilul profesor din Cluj despre bãrbaţii daci, dar cred cã nici un român, nici mãcar în joacã, nu are voie sã facã o astfel de afirmaţie decât dacã...

De fapt tot dânşii ne spun cã ne tragem din "doi bãrbaţi cu... braţe tari"! Astfel de declaraţii "istorice" te fac sã-ţi doreşti sã fii orice, numai român nu! Domnilor , Dacia a fost cotropitã de romani în proporţie de numai 14% şi pentru o perioadã istoricã foarte scurtã, de 164 de ani. 86% din teritoriul Daciei nu a fost cãlcat de picior de legionar roman. Este greu de crezut cã într-o aşa de scurtã perioadã istoricã, dacii sã fi învãţat latina , fãrã ca pe 86% din teritoriul lor sã-i fi întâlnit pe soldaţii romani. Dar dacã nu de la romani au învãţat dacii latina , atunci de la cine? - se întreabã aceiaşi demni urmaşi ai lui Traian?

Herodot ne spune cã cel mai numeros neam din lume dupã indieni, erau tracii. Dio Casius ne spune şi el: "sã nu uitãm cã Traian a fost un trac veritabil. Luptele dintre Traian şi Decebal au fost rãzboaie fratricide, iar Tracii au fost Daci". Faptul cã dacii vorbeau " latina vulgarã", este "un secret" pe care nu-l ştiu numai cei ce refuzã sã-l ştie. "Când sub Traian romanii au cucerit pe daci la Sarmisegetuza n-au trebuit tãlmaci, afirmã Densusianu şi asta schimbã totul. Deci dacii şi romanii vorbeau aceeaşi limbã!"

Dacã astãzi se considerã cã 95% din cunoştinţele acumulate de omenire sunt obţinute în ultimii 50 de ani, sã vedem cum şi noţiunile noastre despre istoria poporului daco-român pot evolua. Când nu de mult, s-a publicat teoria evoluţiei speciei umane în funcţie de vechimea cromozomalã, s-a ajuns la concluzia cã "prima femeie" a apãrut în sud-estul Africii. Urmãtorul pas uriaş a fost în nordul Egiptului, iar de aici, în Peninsula Balcanicã. Când profesoara de arheologie lingvisticã Marija Gimbutas, de la Universitatea din Los Angeles , California , a început sã vorbeascã despre spaţiul Carpato-dunãrean ca despre vatra vechii Europe, locul de unde Europa a început sã existe, am fost plãcut surprins şi m-am aşteptat ca şi istoricii noştri sã reacţioneze la fel. Dar, din partea lor am auzit numai tãcere. Când profesorii Leon E. Stover şi Bruce Kraig în partea "The Indo-European heritage", apãrutã la Nelson-Hall Inc., Publishers , 325 West Jack son Boulevard, Chicago , Illinois 60606 , vorbesc la pagina 25 despre Vechea Europã a mileniului 5 î.d.H., care-şi avea locul în centrul României de azi, sã nu fim mândri? Când studiile de arheologie molecularã ne îndreptãţesc sã ne situãm pe primul plan în Europa ca vechime, nu-mi este uşor sã le rãspund unor persoane care nu citesc nici ceea ce spun inteligent alţii despre noi şi nici mãcar ce scriu eu. Studii impecabile cromozomale, la nivel de mitocondrie, folosind PCR (polimerase chain reaction), pot determina originea maternã a unor mumii vechi de sute şi mii de ani.

Teoria genoamelor situeazã spaţiul carpato-dunãrean ca fiind, nici mai mult nici mai puţin decât, locul de unde a început Europa sã existe, locul unde acum 44.000 de ani sosiserã primele 3 Eve şi primul Adam… Când am scris "Epopeea Poporului Carpato-dunãrean" şi volumele "Noi nu suntem urmaşii Romei", "În cãutarea istoriei pierdute" şi "Cãlãtorie în Dacia - ţara Zeilor", m-am bazat pe astfel de cercetãri, dar şi pe cartea unei somitãţi în domeniul preistoriei Europei, D-l V.. Gordon Childe, profesor la Universitatea din Oxford , Anglia , cãruia i se publica, în anul 1993, la Barnes&Noble Books, New York , "The History of Civilization" , "The Aryans". El exploreazã într-un mod fascinant originea şi difuzarea limbilor în Europa preistoricã. Între paginile 176-177 publicã şi o hartã arãtând leagãnul aryenilor în timpul primei lor apariţii; şi minune mare, spaţial Carpatodunãrean este cel vizat! Când roata, plugul, jugul, cãruţa cu douã, trei şi patru roţi apar pentru prima datã în lume pe teritoriul nostru, dacic, când primul mesaj scris din istoria omenirii se gãseşte tot pe teritoriul nostru, la Tartaria, când primii fermieri din Europa sunt descrişi pe acelaşi spaţiu, într-o perioadã când Anglia abia se separa de continent şi din peninsulã devenea insulã - 6,500 î.d.H., (vezi John North, "A new interpretation of prehistoric man and the cosmos", 1996, Harper Collins Publishers, 1230 Avenue of Americas , New York , 10020, Chronology), nu-ţi vine a crede cã tocmai cei pentru care aduni aceste informaţii formidabile despre poporul şi spaţiul pe care îl ocupa ţara noastrã, te decepţioneazã!

Nu de mult, la Primul Congres Internaţional de Dacologie, Bucureşti, hotel Intercontinental, domnul profesor doctor în istorie Augustin Deac ne vorbea despre "Codex Rohonczy", o cronicã daco-româneascã, însumând 448 pagini, scrisã în limba românã arhaicã, " latina vulgara", cu alfabet geto-dac.. Pe fiecare paginã se aflau scrise circa 9-14 rânduri. În text sunt intercalate 86 de miniaturi executate cu pana, care prezintã diferite scene laice şi religioase. Direcţia scrierii este de la dreapta la stânga şi textul se citeşte de jos în sus. Descoperim cã în bisericile vechi, daco-româneşti, cultul ortodox se exercita în limba " latina vulgarã", chiar pânã în secolele XIIXIII, când s-a trecut la oficierea cultului în limbile greacã şi slavonã. Codexul cuprinde mai multe texte, ca "Jurãmântul tinerilor vlahi", diferite discursuri rostite în fata ostaşilor vlahi înaintea luptelor cu migratorii pecenegi, cumani, unguri, o cronicã privind viaţa voievodului Vlad, care a condus Vlahia între anii 1046-1091, imnul victoriei vlahilor, conduşi de Vlad asupra pecenegilor, însoţit de note muzicale etc. Atunci se mirã şi se întreabã, pe bunã dreptate, domnul profesor doctor în istorie Augustin Deac: "de ce institutele de specialitate ale Academiei Române au rãmas pasive la descoperirea şi descifrarea acestui document istoric, scris în limba dacoromânã, latina dunãreanã, într-un alfabet geto-dacic existent de milenii, cu mult înaintea celui latin al romanilor?" Dar, dupã orientarea ideologicã ce o au, cei sus amintiţi ar fi preferat ca acest diamant sã nu se fi descoperit.. Academia Românã ar fi trebuit sã organizeze o mare sesiune ştiinţificã cu caracter nu numai naţional, cât mai ales internaţional. Dar şi ei, la fel ca şi "românii adevãraţi", vajnici urmaşi ai lui Traian, vor sã arate omenirii ce înseamnã sã fii umil şi sã-ţi dispreţuieşti strãmoşii, trecutul şi neamul...

Faptul cã NOI, Românii, suntem strãmoşii tuturor popoarelor latine şi nicidecum o rudã marginalã a latinitãţii, ar trebui sã ne facã sã ne mândrim şi nicidecum sã cãutam contra argumente, precum cei lipsiţi de înţelepciune care îşi taie cu sârg craca de sub picioare...


Cu deosebitã stimã,
Dr. Napoleon Sãvescu,
Fondator & Preşedinte al "Dacia Revival International Society" of New York



Articol preluat de pe Blogul lui Moroi.

vineri, 1 ianuarie 2010

Damian Marley and Stephen Marley - The Mission



From Jungle to Rema
From Tivoli to Matthews Lane
From Waterhouse to Drewsland
From Payneland to Delacree

A youth and youth fi have a plan and have some ambition
And make sure unnu firm ina di Armageddon
So when you son become a man, him know just where you stand
Him know him poopa set it so him follow tradition
If Marcus Garvey say fi read then why some man ah pree
Cause knowledge ah the key and it wll set the people free
And Haile I philosophy is African unity
Unno watch dey segregation and social impurity
The race is not just for the swift but those who can endure
Make sure you have a steady footing in ah zion door
And keep dem thoughts dem pure, Jah love is for the poor
But some likkkle bwoy ah burst some gun dem mooma can't afford
If Jah say blood fi run let Jah will be done
The heaven and the earth will pass away before him word no come
But if 'I'm rise without a cause there will be no reward
For you to enter Zion gates because you are a fraud

For the youths in the struggle
Fighting Guerilla warfare
Somalia to Ethiopia
From Egypt to Zimbabwe

Haile Selassie say ah war if colour is a scar
If one from every nation can come live up an ah par
So don't care who you are there's a brighter morning star
It's shining with di town and tell the people near and far
You seek and you will search with science and research
The flesh it is the temple and the temple is the church
Haile Selassie say fi work so how some man ah lurks
Dem fix upon the cornerside like rubbish heap and dirt
Haile Selassie say ah one respect for every man
No care dey race, no care dey colour nor di religion
So make a decision fi bun di division
Cause each and every rasta youth to trot pon di mission

From Portmore to Kingston
From Kingston to Montego Bay
From Seaview to Riverton
Come and hundred proclaim

From Jungle to Rema
From Tivoli to Matthews Lane
From Southside to Telaville
From Iraq to USA

From Waterhouse to Drewsland
Payneland to Delacree